Cuvintul ebraic pasa’h inseamna trecere scapare, eliberare. Grecii au preluat cuvintul dindu-i forma Pascha ,latinii Paschae si de aici, in romineste Pasti. Fiind un nume plural, se poate folosi si vechea forma de Pasti in loc de Paste, forma care s-a incetatenit.

Peste o preistorica sarbatoare pastorala a evreilor, in cinstea unei zeite a lunii s-a suprapus cea istorica: fuga lor din Egipt,trecind Marea Rosie, ale carei valuri s-au dat la o parte din calea lor prin vointa divina. Se celebra in noaprea de 14-15 Nisan (cca. aprilie) - in perioade de luna plina, prin sacrificarea ritualica a mielului , in amintirea poruncii dumnezeesti-ca in fiecare familie evreeasca din Egipt sa fie sacrificat un miel, cu singele caruia sa se insemne casele, pentru a fi protejate de ciuma care avea sa se abata asupra egiptenilor.

El era mincat cu “ierburi amare”, pentru a nu uita amaraciunile indurate in robii. Ritualul pascal era asociat cu sarbatoarea Azimilor, incepind din 15 Nisan, celebrata in amintirea grabei cu care, fugind din Egipt, evreii au copt piine nedospita (azima, in gr. fara drojdie). De fapt, aceasta traditiie s-a pastrat la noi nu numai pe cale religioasa: eroul basmelor noastre, pornind la drumul initiatic capata o azima de la mama sa.

in calendartul crestin, Pastele, aceasta “trecere”, a capatat sensul simbolic de trecere de la moarte la viata, prin jertfa lui Isus care a patimit si a murit in locul nostru. El este Mielul care ia asupra lui pacatul lumii, devenit astfel ”Pastele nostru Hristos, care s-a jertfit pentru noi”, iar Sabatul, simbata de odihna a mozaicilor, a fost inlocuita cu Duminica, ziua Domnului, instituita ca zi de odihna pentru crestini abia in secolul al IV-lea de catre imparatul Constantin cel Mare.

Pastele evreilor se celebreaza in ultima zi inainte de prima luna plina de dupa echinoctiu, iar cel crestin, dupa regula stabilita la Sinodul ecumenic de la Niceea (325), se serbeaza in duminica de dupa luna plina, care urmeaza echinoctiului de primavara (fixat de Sinod la 21 martie). Dar, din cauza ca Biserica Ortodoxa continua sa dateze Pastele dupa vechiul Calendar Iulian ramas in urma cu 13 zile fata de Calendarul Gregorian - adoptat inca din anul 1582 de catre Biserica Catolica, Pastele poate cadea la catolici inte 22 martie si 25 aprilie, iar la ortodocsi - intre 4 aprilie si 8 mai. in caz de coincidenta cu cel iudaic, Pastele crestin se amina pe duminica urmatoare. Data Pastelui o stabileste anual Patriarhul de Alexandria.

Inapoi

© ULIM 2006