O legenda ne spune ca ,dupa rastignire, in noaptea de simbata spre duminica, Pilat, invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, ingindurat si indurat tinea un ou in miina. Tocmai in acel moment, un centurion navali in sala, strigind inspaimintat: ”Hristos a inviat!”. Sceptic Pilat a replicat: ”O sa invie, cind se va inrosi oul acesta”. Si oul s-a inrosit pe data. Minunea l-a facut pe roman sa scape oul din miina. De atunci ,se zice , a rimas obiceiul ciocnirii oualor rosii. De fapt, este vorba de substituirea simbolica a sacrificiului prin lovirea oualelor in cap. Mai glasuieste legenda ca, in dimineata Duminicii dupa inviere o frumoasa copila, cu poala plina de oua, mergea catre piata din Ierusalim pentru a le vinde. intilnindu-se pe drum cu un tinar evreu de vita nobila, impresionat de vestea pe care o aflase, ii spune, in loc de buna ziua, ” Hristos a inviat !”. De atunci a ramas obiceiul ca oamenii sa se salute la inviere cu aceste vorbe.

Pentru a intimpina in deplina curatenie morala, sufleteasca aceasta innoire a lumii- ziua Luminata a invierii Domnului, s-ar cuveni ca toti crestinii sa se impartaseasca.

impartasania consta in vinul care reprezinta singele lui Hristos si prescura sau anfora reprezinta trupul lui.

Multi s-au intrebat si se mai intreaba si acuma: de unde au provenit si ce insemnatate au ouale rosii? Nu se poate da un raspuns multumitor. Din timpurile cele mai indepartate toate popoarele lumii celebrau sarbatoarea Anului Nou la echinoctiul primaverii, epoca in care oamenii celebreaza sarbatoarea Pastelui. in loc de copturi ei isi trimeteau ca simbol de afectiune reciproca ouale rosii.

Se spune ca oul reprezinta pe Creatorul lumii, care produce tot si contine in sine totul. Zilele destinate pentru pregatirea oualor sint cele din Saptamina Patimilor, incepand de marti, Vinerea saca si Simbata Pastilor. Ouale se aleg . Se iau toate ouale de gaina si se cauta de banut. Cele care au banut se pastreaza pentru prasila, iar celelalte, care sint mai frumoase, mai curate si mai tari, se intrebuinteaza la colorat.

Rominii le vopsesc nu numai in rosu, dar si in alte culori: verde, albastru, negru, galben.Toate culorile se prepara din anumite plante. De exemplu culoarea galbena se face din scoarta sau frunza de paduret acru, o specie de mar salbatec, ale carui padurete au o culoare rosie si sint foarte acre. Se pune coaja de paduret la foc intr-o oala noua cu apa ca sa fiarba bine pina ce iese toata zeama din ea. Dupa ce a fiert, se scurge zeama in alta oala, se pune piatra acra sfarimata si se mai lasa sa fiarba. Se lasa sa se racoreasca si se pun ouale cele albe in ea. Ouale galbene se pun apoi in rosele si se fac rosii, iar din rosii se fac negre, caci numai asa se prinde culoarea cea neagra de ou. Cea mai frumoasa culoare albastra se produce din saminta de floarea soarelui, fiarta la un loc cu bors si piatra acra.

Se mai practica si oua incondieate. Cele mai raspindite, in afara de puii, picaturile sau briul care se targe imprejurul si de-a lungul oului, este urmatoarea: crucea Pastilor; crucea naforei; crucea romineasca, in forma unei cruci simple; crucea ruseasca, in forma crucii, insa la fiecare capat inca o forma de cruce; pastele sau pasca, in forma de pasca; ouale rosii; briul popii; desagii popii; urzitoarea ; virtelnita; furca de tors; grebla; hirletul; scara; roata carului; bradutul; frunza stejarului; cercelul doamnei; garoafa; frunza nucului; frunza bradului; fluturul; albina; pestele; creasta cocosului; laba gainii; laba broastei; paiangenul.

Ouale incondeate se fac ca sa fie mai frumoase. Cel mai raspindit termen tehnic popular pentru producerea acestui fel de oua este a imiestri sau a inchestri, iar mai putin intrebuintat este a scrie si a pica, in Transilvania: a incondeia, iar instrumentele cu care se incondeiaza sint cisita sau bijara, matuful sau motocul si felesteul.

Chisita e un betisor subtire, rotund si lung, care e la un capat gaurit. in gaura e bagata o tevisoara de alama facuta dintr-un capac de lulea.Tinicheaua de alama, din care se face tevisoara, se taie in forma de patruunghi, si se invirteste in jurul unui ax subtirel, si apoi se bate bine cu un ciocanas. Felesteul sau motocul e un simplu betisor subtire si rotund , lung, care e la un capat invelit cu putini ciltisori. Afara de unelte, fiecare femeie trebue sa aiba ceara de albine.

Din timp femeile spala ouale ca sa fie mai frumoase si mai curate. Apoi se cere ca sa fie destui carbuni aprinsi in vatra. Pe marginea vetrei se asterne o bucata de pinza , pe care se insira ouale inaintea focului ca sa se usuce si ca sa se pastreze tot caldute, caci numai astfel se tine ceara de dinsele.

Unele femei fac oua muncite. Se numesc muncite deoarece ele trec prin mai multe culori si se poarta de mai multe ori prin miina celeia ce le coloreaza, sau mai bine zis, pentru ca ele se muncesc tocmai asa, dupa cum a muncit Domnul Isus Hristos. Ouale muncite, dupa rominii din Bucovina, nu trebue facute, deoarece prin muncirea lor se inchipue munca lui Hristos suferita din partea iudeilor. Cel ce face asemenea oua face un pacat mare.

Dar sa ne intoarcem la ouale incondeiate. Fiecare ou, dupa ce s-a pictat se pune mai departe de foc ca nu cumva sa se topeasca ceara de pe dinsul. Dupa ce s-au incondeat toate ouale si dupa ce s-a racit ceara de pe dinsele se pune in vasul in care este culoare. Dupa ce au fiert se sterg de ceara si apoi din nou se usuca, se ung cu slanina ca sa aiba luciu si pe urma se sterg pentru ultima oara cu petica sau cu pina in care au fost puse.

Sosind Pastele, atit cei care merg la inviere, cit si ceilalti ai casei, se spala int-un lighean in care se afla oua si banuti. Oul rosu semnifica sanatatea, iar banii bogatia. La masa se ciocnesc ouale rosii. Ciocnesc intii sotii, mai apoi copiii cu parintii si parintii cu celelalte neamuri, amici si cunoscuti. Se crede ca toti cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe lumea cealalta. Se mai zice ca al carui ou se strica primul , acela e mai slab, are sa moara mai degraba sau i se iarta pacatele. Cel mai mic de ani tine oul cu capul in sus, iar cel mai mare ciocneste, zicind : ”Hristos a inviat!”, iar cel mai mic raspunde :”Adevarat a inviat!”.

Acestea sint toate credintele rominilor despre ouale rosii.

Inapoi

© ULIM 2006