Cea mai insemnata coptura, pe care o maninca atit rominii din Bucovina cit si cei din Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca.

Originea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda din Bucovina, e urmatoarea:
“Zice ca, calatorind odata Isus Hristos cu apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungind intr-un sat, se abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin si apoi sa plece mai departe .

Gospodarul, un om de omenie si foarte prevenitor, i -a primit si i-a ospatat cu ce a avut si cum a putut mai bine, iar la pornire le-a mai pus merinde si prin desagi. Dupa aceasta, Isus cu apostolii sai a multumit gospodarului pentru primire si si-a luat ramas bun de la dindul. Se pornira mai departe si mergind ei, cit timp vor fi mers, ajunse intr-o padure. Mergind prin padure apostolii l-au intrebat:
-Cind vor fi Pastele?
-Cind veti gasi de griu in traistele voastre, atunci vor fi Pastele, raspunse Isus.
Gospodarul, la care au poposit, le-a pus piine in desagi. Cautind in desagi au aflat ca au piine.
-Bucurativa, caci acum sint Pastele! zise Isus”

Dupa alta legenda, tot din Bucovina, pasca se face de aceea, pentru ca Isus Hristos, inaite de a fi prins si rastignit pe cruce, zise invataceilor lui, ca pina atunci au mincat cu totii in decursul Pastelui copturi nedospite si nesarate, de acuma insa vor minca copturi dospite si sarate care se vor numi pasti.

Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de griu ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste ,si dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa sa dospeasca pina ce creste si da sa iasa din covata in care s-a framintat afara.

Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de giu e urmatoarea: cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an e Pastele, deci si coptura cea mai insemnata , ce se face pentru aceasta sarbatoare e pasca.. Iata din ce cauza se face din griu ales. Piinea cea mai aleasa este griul, pentru ca e cinstea mesei.

Cea mai veche si mai raspindita forma care i se da pastei e cea rotunda. Se crede si se zice ca scutecele cu care a fost infasat Isus Hristos au fost rotunde ; apoi in patru cornuri s-au mai bine-zis patruunghiulare, pentru ca si mormintul in care a fost Domnul Isus Hristos inmormintat a fost patrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult lata de un deget si se face din aluat dospit in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa imprejurari, si scortisoara sau sofran.Atit pe margini, cit si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau inpletituri impodobite cu stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau laturasa in forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iar cele de la mijloc in forma de cruce, care reprezinta crucea pe care a fost rastignit Mintuitorul lumii.

intre impletiturile sau suciturile acestea, adica intre zimti sau impletiturile marginase si intre cruci se pune ,de regula, brinza de vaci, mai rar de oi, sarata si framintata cu galbenus de ou, unsa si netezita pe de asupra cu un felesteu sau penel. in afara de pasca despre care am vorbit se mai fac de Pasti si alte copturi precum: babe , cozonaci, invirtite, placinte, colaci… Dintre fripturi cea mai insemnata e mielul, numit mielul Pastelui, sau un purcel care se frige intreg si care se duce la sfintit impreuna cu pasca.

La miezul noptii, dupa ce fiecare s-a spalat si imbracat frumos se duc la inviere. Se spune ca cel care nu merge la invierea lui Hristos la biserica acela se imbolnaveste si petrece tot anul pina la Pastele viitor in lipsuri si nevoi.

Dupa liturghie, cam intre 5 si 6 dimineata, fiecare isi sfinseste pasca. Dupa sfintire oamenii se aseaza fata in fata si aprind o lumina. Aceasta lumina se aprinde pentru a arata bucuria invierii.

in multe parti, atit in Bucovina cit si in Banat, este datina ca dupa inviere, precum si in decursul acestea, toti amicii si cunoscutii sa se sarute si anume: barbati cu barbati, femeile cu femei,feciorii cu feciori, si fetele cu fete.

in ziua de Pasti se deschide raiul. Sufletul fiecarui om nazueste, dupa despartirea de trup , a intra in rai. Deschizindu-se raiul in ziua de Pasti prin invierea lui Hristos si ramind deschis pina la inaltare, fiecare suflet merge in rai, fie oricit de pacatos. Dar nu numai cel ce moare in ziua de Pasti este fericit, ci si cel ce se naste in aceasta zi.

Am pomenit mai sus ca fiecare om la inviere trebue sa aduca lumina.Ajung cu aceasta lumina acasa, pasesc pragul tinzii, incep a se inchina, apoi intrind in casa sting luminarea in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul crucii.

Tot asa fac ei in anii urmatori cite o cruce si dupa numarul cucilor numara anii de cind e casa. Dupa ce fac cruce, o sting si o pastreaza cu sea mai mare sfintenie tot anul, spre a o avea si a o aprinde la intimplari primejdioase.

Inapoi

© ULIM 2006